Odată demult pe o insulă din mediterana trăia un rege numit Pygmalion. Idealist convins regele nostru, deşi bogat şi inteligent nu reuşea să îşi găsească o femeie care să fie pe măsura lui. Din durere şi dezamăgire s-a apucat şi şi-a sculptat o femeie. Sculptura a ieşit perfectă, de o frumuseţe rară şi regele s-a îndrăgostit de ea. Acesta o numeşte Galateea. Văzând pasiune şi nebunia dragostei lui, zeiţa Afrodita insuflă viaţă statuii şi o transformă în cea mai frumoasă femeie de pe pământ. Regele va trăi alături de această femeie până la adânci bătrâneţi.
De fapt, efectul Pygmalion este o artă. Este arta de a vedea ce
este mai bun în oameni. Principiul pe care funcţionează este că oamenii vor
tinde să sa comporte în raport cu tine aşa cum tu îi vezi. Este celebru
experimentul profesorului Rosenthal care a format o clasă de copii obişnuiţi şi
a comunicat profesorilor că vor trebui să predea la o clasă de copii excepţionali.
Rezultatul uimitor a fost că profesorii s-au comportat cu acei copii ca şi cu
nişte copii geniali, iar rezultatele copiilor au fost ale unor copii geniali.
Profesorii punându-le eticheta de copii geniali au determinat în copii un
comportament de învăţare peste medie.
Avem tendinţa să privim oamenii printr-un filtru, filtru format
din credinţele noastre, principiile noastre şi experienţa noastra. Dacă aşteptările
noastre de la un om sunt mici şi negative este foarte probabil să obtinem exact
ceea ce aşteptăm. Se numeşte etichetare. Când punem o etichetă omul sau grupul
de oameni simte acest lucru şi va tinde să se comporte conform “profeţiei”
în raport cu noi. Aşteptându-te ca oamenii să se comporte într-un anumit
fel, ceva din atitudinea ta faţă de ei se va schimba, ei vor simţi asta şi se
vor comporta conform aşteptărilor tale.
Fiecare om are o latură bună şi dacă aşteptările tale sunt
pozitive, vei genera un comportament pozitiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu