joi, 6 august 2015

Efectul Pygmalion

Odată demult pe o insulă din mediterana trăia un rege numit Pygmalion. Idealist convins regele nostru, deşi bogat şi inteligent nu reuşea să îşi găsească o femeie care să fie pe măsura lui. Din durere şi dezamăgire s-a apucat şi şi-a sculptat o femeie. Sculptura a ieşit perfectă, de o frumuseţe rară şi regele s-a îndrăgostit de ea. Acesta o numeşte Galateea. Văzând pasiune şi nebunia dragostei lui, zeiţa Afrodita insuflă viaţă statuii şi o transformă în cea mai frumoasă femeie de pe pământ. Regele va trăi alături de această femeie până la adânci bătrâneţi.

De fapt, efectul Pygmalion este o artă. Este arta de a vedea ce este mai bun în oameni. Principiul pe care funcţionează este că oamenii vor tinde să sa comporte în raport cu tine aşa cum tu îi vezi. Este celebru experimentul profesorului Rosenthal care a format o clasă de copii obişnuiţi şi a comunicat profesorilor că vor trebui să predea la o clasă de copii excepţionali. Rezultatul uimitor a fost că profesorii s-au comportat cu acei copii ca şi cu nişte copii geniali, iar rezultatele copiilor au fost ale unor copii geniali. Profesorii punându-le eticheta de copii geniali au determinat în copii un comportament de învăţare peste medie.

Avem tendinţa să privim oamenii printr-un filtru, filtru format din credinţele noastre, principiile noastre şi experienţa noastra. Dacă aşteptările noastre de la un om sunt mici şi negative este foarte probabil să obtinem exact ceea ce aşteptăm. Se numeşte etichetare. Când punem o etichetă omul sau grupul de oameni simte acest lucru şi va tinde să se comporte conform “profeţiei”  în raport cu noi. Aşteptându-te ca oamenii să se comporte într-un anumit fel, ceva din atitudinea ta faţă de ei se va schimba, ei vor simţi asta şi se vor comporta conform aşteptărilor tale.

Fiecare om are o latură bună şi dacă aşteptările tale sunt pozitive, vei genera un comportament pozitiv.

Sursă: reportajelive.wordpress.com
           [Photo]